Miscarile unui suflet nemuritor

Eram eu , tu si eu . Nedespartiti ca de fiecare data . Eram la fel si totusi prea diferiti sa se poata spuna ca avem ceva concret ceva in comun . Stateam mereu impreuna . La scoala ne petreceam mai mult de 90% din timp impreuna . Eram colegi de banca inca din clasa a 6-a , si inafara de asta stateam in aceelasi bloc . Eram ca doi frati , desi unii ar fi putut crede ca e mai mult de atat . Ne petreceam weekenduri , vacante , chiar si nopti intregi , vorbind despre lucruri pe care altii le-ar fi ignorat . Aceea zi era insa ultima . Stiam amandoi ca va fi asa si am preferat sa nu negam asta . Voiam ca rasaritul sa nu mai vina , si odata cu el sa aduca sfarsitul .
Dimineata . Nu o dimineata ca toate celelalte de pana acum . Eram tristi si melancolici desi incercam sa nu aratam asta . Insa era prea evident . Ni se citea in priviri . De data asta am renuntat la napolitane si desene animate . Noi mereu ne uitam la desene animate chiar daca eram intrati in mijlocul adolescentei . Am incercat sa facem tot ceea ce voiam sa facem intr-o viata intreaga , in cateva ore . Stiam ca nu era timp destul . De acum dimineata trecuse si devenise o amiaza . O amiaza plina de soare . Un soare nefericit pentru noi . Am decis sa mergem la locul nostru preferat . Un varf de deal uitat si de Dumnezeu , de unde noaptea puteai auzi urletul vantului iar ziua glasul marii . Am mers acolo si am stat . Am vorbit . Nu puteam face mai mult . Nu voiam sa se termine intr-un mod tragic . Am incercat sa il fac sa se certe cu mine . Certurile noastre erau combinatii intre primul si al II-lea razboi mondial , ce se incheiau cu un tratat de pace si o imbratisare .
El nu a vrut sa ne certam . A vrut o tigara , blestemata tigara . Ultima totusi . A aprins-o si a tras adanc din ea . Acea tigara pe care a-si fi vrut sa o iau si sa o calc in picioare . Gestul meu ar fi fost inutil . Pierduri intr-un tarziu cinci de primavara priveam spre asfintit .Un apus puternic cum nu mai vazusem de mult . S-a asezat cu capul pe piciorele mele . Era momentul . Simteam odata cu el durearea sfasietoare . Apusul se stingea in spatele orizontului si odata cu el si pritenul meu . Era el : Prea tanar sa moara si prea batran sa fie copil .